Mi s-a întâmplat de câteva ori să văd oameni care au avut totul şi au pierdut la fel de repede ...totul.
Cine nu a trecut măcar o dată printr-o situaţie ca acestea:
-ai iubit enorm o persoană şi într-o zi ai fost părăsit
-ai iubit pe cineva şi deodată ai încetat să mai simţi asta
-ai fost iubit enorm ,dar într-o zi ai hotărât că vrei altceva
-ai avut alături o persoană,un prieten căruia i-ai încredinţat toată încrederea şi într-o zi te-a trădat
-ai cunoscut o persoană care a avut totul din punct de vedere material,până când într-o zi a pierdut totul
-ai ieşit/vorbit/râs/plâns/certat cu cineva azi,ca peste cateva moment,peste o zi să afli ca a murit într-un accident stupid ,banal,nefericit şi ai regretat că nu te-ai purtat mai bine cât a trăit,enunţând o mie de propoziţii inutile şi fără răspuns:”Dacă aş fi ....poate ..că...”
-ai avut prieteni care erau mereu prin preajmă şi acum nu mai ai pe cine să suni?
Din păcate,ştiu cazuri de oameni care au avut „norocul”de a cunoaşte puterea banului.
Şi au cunoscut-o atât de bine,încât i-a depăşit şi au pierdut totul.
Şi nu pentru că au fost prea deştepţi ,ci pentru că s-au lăsat furaţi de”magia” banilor,până au ajuns de la luxul aparent(pentru că,din păcate,prezenţa fizică a banilor nu înseamnă şi educaţie,cizelare,bun gust,umanitate,eleganţă) la „luxul”de a mai putea cumpăra mâncarea de zi cu zi.
Aceşti „înzestraţi temporar”cu noroc ar trebui să fie mulţumiţi că au pierdut banii doar şi că le-a mai rămas viaţa.
E urât şi totuşi atât de intuitiv cum aceşti oameni,iniţial oameni cu o situaţie financiară normală,ulterior îmbogăţişi peste noapte,ajung atât de îngâmfaţi,urâcioşi cu „inferiorii”,uitând complet punctul lor de plecare.
Dar nu-i nimic.În unele cazuri ,am eu mai multă intuiţie şi nu fac altceva decât să-i aştept la „finish”când pierd totul şi ajung mai rău ca înainte de „a-i atinge banu”.
Mi-aş permite să-mi exprim şi eu părerea şi să afirm că mai bine nu ajungeau să cunoască şi viaţa oferită de bani.După ce totul se termină,rămân cu senzaţia aia de „mai bine”,de regretul vremurilor bogate!
Şi e foarte trist să rămâi doar cu „gustul banului”,când nu prea mai ai nici ce mânca!
P.S : Fizicul e de unică folosinţă!Vorba cântecului :”Important e cât si cum Gândesc!”
Vinovatii fara vina - Florian Pittis
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu